06 iun.

Portia Prima 2010

    Prezentarea oficiala incepe asa: Aur la Berliner Wein Trophy 2013, 90 Parker points, Aur la Tempranillos al Mundo, Aur la Mundus Vini, Aur la Challenge International. Nu suna rau deloc. Fermentatia malolactica s-a savarsit in stejar, dupa care  s-a invechit aproape un an si jumatate tot acolo. Odihna finala in sticla inainte de a parasi crama a fost de 8 luni. Solul din care provin strugurii este sandy-clay, deci cam ca la Pogoanele (BZ), insa e o mica mare diferenta: parcela din Ribera e la 750m deasupra Mediteranei, fata de 30-40 cat are Baraganul deasupra Siretului. 
    L-am vazut la Premiile Oscar (ale vinului) de la Corks, luna trecuta si am emis repede o teorie conform careia ar fi cel mai bun vin sub 100 de lei adus de SmartDrinks.ro. Mi-am amintit de ea acum cateva zile, l-am comandat, l-am lasat sa se linisteasca 4-5 zile in anticamera, l-am aerisit 2 ore intr-un decantor pe pervaz, iata-l: nas primar de espresso si cacao, amestecate cu fructe negre si dulci de padure, sub care mai exista un strat de condimente. O voce imi sopteste la ureche: sunt foarte sec, sunt prea rece, chiar daca am aproape 15% alcool. Mai stau 20 de minute, dupa care ies iar la atac, gasind o tinerete generalizata de la culoare pana la final, cu lacrimi (sau picioare – your choice) spectaculoase pe pahar, tanin copt, exceland prin calitatea aromelor retro-nazale, din categoria blue-cerneala si black. Lungimea post-gustului s-ar bifa cu maximul de puncte la orice concurs international, insa ceea ce impresioneaza cu adevarat este paleta aromatica. Daca-l beam in ziua in care l-am luat.. filozof ramaneam, pentru ca intre timp s-a terminat si a aparut 2011, iar eu n-am de unde sa-mi mai bag o sticla la beci. Nu stiu altii cum sunt, dar eu am pierdut trenuri dintr-astea de nenumarate ori, stand si rumegand daca sa incerc un vin, sa-l iau acasa pentru un eventual viitor eveniment, sau sa-l pun la pastrare. Cu mana pe inima pot spune ca de cele mai multe ori am ramas lacrimand in Gara Vinurilor, asa ca in afara de stocul “de pastrat”, mai am unul “de baut”. Mai mult ca joburile, oportunitatile de afaceri sau femeile, vinurile vin si trec, intr-un singur sens, din pacate o singura data. Cand aveti ocazia sa puneti ghiarele pe ceva deosebit, ucideti-l, ca altfel iar ajungeti sambata seara, impotenti, in fata rafturilor de retail. Cu cateva randuri mai sus voiam sa completez pasajul despre gust si corp, dar nu face sens sa revin, cum ar zice un corporatist serios. Credeti-l pe Parker de data asta, e de 90! 
    De gasit la Smart Drinks, de unde am imprumutat si fotografia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *