23
aug.
Merlot la drum de seara
Un prieten care se pregatea de plecare in vacanta in strainatate s-a gandit ca i-ar merge mai bine acolo daca s-ar impartasi inainte cu niste vin romanesc. Am ales repede tema din titlu, am luat 2 sticle la spinare si am plecat cateva blocuri spre sud-vest.
Fiind un mare cunoscator si amator de vinuri (ati sesizat jocul de cuvinte), cu destule sticle pe stoc, m-a intampinat cu un paharel de rose Ceptura, Cramele Rotenberg, pe care il desfacuse cu o zi inainte dar nu-l putuse bea din cauza nasului respingator si a alcoolului majoritar. 70 pct.
Ca sa mai scape de rebuturi, am incercat si o gura de Rusalca Alba 2008, imbatranita/oxidata natural, fara defecte de dop, cu arome dominate de musetel. 73.
In sfarsit am trecut la lucruri serioase, pentru ca intre timp se aerisise Menestrelul 2007, care s-a prezentat binisor, etaland un nas vanilat, cam light in corp si culoare, cu un post de cafea la fel de subtire, aciditate cam sus, imbinata cu taninuri verzi. A fost 16 lei la vremea sa – nu 35 ca acum – cele 80 de puncte sunt absolut onorabile.
Urmatorul vin provine de la acelasi producator, aceeasi generatie, 2007. L-am preferat acestui flight pentru ca exista o barfa in curtea scolii cum ca de fapt ar fi acelasi vin cu Menestrelul, doar ca ultimele transe au fost etichetate diferit, urmarindu-se un profit mai mare. Ei bine, din punctul nostru de vedere (ne facusem 3 intre timp) indiciile duc spre confirmarea zvonului, pentru ca in afara de mirosul un pic mai elegant, fara vanilie excesiva si gustul o idee mai plin, totul e la fel: registru aromatic, taninuri verzi, post-gust. Ne-a venit greu sa credem ca un producator cu asa notorietate ar face “o injectie” ultimelor doua butoaie pacalind opinia publica, dar n-o sa stim niciodata adevarul. Notorius 2007, Cramele Rotenberg – 83,5 pct. 55 de lei? Eu n-as mai da nici 30 cat a fost la o promotie.
Dezamagiti de impartasania romaneasca, ne-am mutat pentru moment in Bulgaria, desfacand un Telish 2008. Versiunea ’07 a fost in topul vinurilor bulgaresti anii trecuti. Miros de carne cruda si fructe negre, fara lemn, echilibrat in gust, fara varfuri deranjante ale componentelor tehnice, dar si fara o savoare deosebita. Dupa un timp carnea dispare din schema, fiind inlocuita de samburi de visina amarui, eleganti, poate si ceva migdale. Intr-un blind de Feteasca Neagra nu cred ca ar prinde cineva spionul. 83 de puncte si 19 lei. Aha, 19 lei.
Am pastrat pentru final Prince Mircea 2008, pe care toti il mai incercasem de mai multe ori si intuiam ca va fi campionul serii. Nu ne-am inselat, cotandu-l la 85 de puncte, chiar daca nu era in forma sa maxima, putin plictisit de stat pe rafturile Carrefour-ului care ni l-a oferit pentru cateva zile la 30 de lei, fata de 40 – pret normal. Lemn foarte bine integrat fata de vinurile de mai sus, oarecum inexpresiv in miros, insa gustul aduce ravnita ciocolata pe langa uzualele arome. 87 cu alta ocazie. Vinarte a aplicat o “indexare” de pret de ~15% promotiei 2009, asa ca Mircea costa acum 46 de lei.
Daca aveti rabdare, puneti-le pe fiecare, macar vizual, in graficul de mai jos:
asa ar trebui sa arate vinul romanesc