Asteptarile au fost mari aici, inca din prima zi cand Gabi Lacureanu a pus piciorul in pragul cramei, insa in vinuri lucrurile se misca in ritmul anotimpurilor, al vintage-urilor mai ploioase sau mai insorite si chiar al vanzarilor/listarilor, vocea pietei fiind de luat in calcul. Fara sa consider mai prejos ce s-a facut pana acum, cred ca vinul de fata e linia dupa care trebuie sa privim cand asociem 100% numele oenologului cu termenii
Licorna, Serafim si altii care vor aparea in curand, pentru ca se lucreaza la mai multe game si vinuri pretentioase.
Pentru Chardonnay 2014 trebuie sa mai asteptam o vreme, oenologul-sef estimand ca evolutia in crama se va implini abia in primavara 2016, de unde si calificarea Rezerva, care va fi mentionata pe eticheta. Piata are un trend sa faca vinuri pe care consumatorul “de masa” le inghite din plin, bune de baut inca din prima luna de viata, insa ma bucur ca macar la cramele boutique lucrurile sunt asezate normal. Culoare galbui foarte pal, nas fructat, in zona citrice si stone fruits, cu foarte mici aluzii de vanilina, deoarece s-a preferat budana, timp de aproape un an, in locul baricurilor, urmand exemplul unora din cele mai vestite crame vestice. Impresioneaza mixul de parfum de flori de primavara, nu foarte intens, ascuns in spatele fructului: liliac, zambila, margaritar. In gust are loc o schimbare evidenta, infatisarea flusturatica olfactiva se tranforma brusc in ceva cu greutate: echilibru excelent compus dintr-un corp solid, dens si o aciditate pe masura, dantelate de onctuozitate si finete. E croit sa dea satisfactie ceva anisori. Probabil se va situa la un nivel de 87-88 de puncte la lansare. Mi-a placut si sticla, unica in Romania.
Am vazut si un asamblaj de Chardonnay si Sauvignon Blanc, rar, daca nu inexistent in Romania, cu 13% alcool, in sticla burtoasa, tip Bourgogne. Miros de primavara, cu flori si fructe in parg, deschis, onest, patrunzator. Gustativ cele doua soiuri s-au imbinat excelent, Chardonnay-ul aducand maretia regelui – gras, plin de bijuterii, pretios, fin parfumat – iar SB-ul directia precisa si rationamentul firii. Aromele sunt absolut superbe, nu prea intense, bine balansate, cu fructe crude si coapte in acelasi timp, parfumate de flori albe. Am vazut vinurile in stadiul de tanc si stiam la ce sa ma astept. Serafim CH+SB sare cateva trepte pana spre 87 de puncte – direct in top 20 cele mai bune vinuri albe seci romanesti din ultimii 7 ani. La cum ne-a obisnuit Licorna pana acum nu cred sa fie un pret de neatins, peste doua luni, cand apare pe piata.
Sauvignon Blanc 2014: la vinul alb, mai ales din SB, e important sa fie transparent, neatins de enzime, timp la raft sau alti factori. Licorna 2014 e asa cum trebuie, iar nasul curat o confirma: fructe coapte, elemente “verzi”, in straturi, alambicate intr-un mod atragator. Ca nota specifica aparte, peste cele tipice, din cartea de SB, as remarca ceva asemanator cu semintele de dovleac puse la uscat. Intens, dar in acelasi timp util, complex, intrigant. Atac crocant-verzui, invelit aromatic in aceleasi fructe coapte. Aciditate buna, chiar vijelioasa, ce contribuie la impresia generala de fresh, crispy, racoritor, activ si sustine o personalitate unica. 86 de puncte.
Cabernet Serafim ’13 – am fost naș cu cateva saptamani in urma, iar vinul rosu a fost exact acesta, pentru ca am apreciat la el multiple calitati corelate cu un pret atractiv. Nici eticheta nu-i rea, noi am interpretat-o asa: barbatul sa fie tot timpul chic, femeia sa cheltuie fara cap, dar sa si traga la masina de cusut hainele barbatului, sa (pro)creeze impreuna un bogat arbore genealogic. Iar deasupra – ochii nașului, forever! E vreo eticheta mai potrivita pentru nunta?