13 sept.

Cabernet la drum de seara

    Degustarile si concursurile neoficiale la care particip nu sunt de fiecare data intr-un cadru institutionalizat, cateodata ne adunam si facem ce vrem noi. Cu vreo doua sambete in urma “ce vrem noi” a insemnat alinierea catorva Caberneturi, atat locale cat si de import, vinuri din partea de sus a paletei de calitate si pret. Completul de judecata a fost compus din trei judecatori ai Inaltei Curti Decantate, ajutati de doua grefiere la ascunderea identitatii vinurilor, dar si la procedura de judecata. Tot in spiritul impartialitatii, judecatorii au fost alesi din cartiere diferite: Militari, Drumul Taberei si Pantelimon.
    In boxa acuzatilor au luat loc, in ordine:
1. Hyperion 2006, de la Cramele Halewood
2. Max Reserva 2005, de la Errazuriz
3. Soare 2006, de la Vinarte
4. Vintage-ul 2003 de la Salentein
    Au fost doua reprize de incercari, in ordine diferita, deci fiecare judge a dat doua note, influentele de la unul la celalalt au fost minime, votul fiind aproape secret. Nu ma intrebati de unde sunt preturile astea, ca n-are sens sa va spun, oricum nu se mai gasesc. Dar sunt adevarate si recente.
    Rezultate:
    Castigatorul se remarca prin aspectul new-world, cu un miros extrem de apetisant, complex: piele, tabac, cirese negre, fructe exotice, prune afumate, chiar si flori. Bordurile sunt rubinii-carnoase, iar gustul contine note dulcege, taninuri coapte integrate perfect, si o nuanta de capsuni. Aciditatea e ridicata, iar post-gustul lung. Pare sa mai aiba niste ani de trait.
    Hyperion s-a deschis cel mai greu, fiind dezamagitor in primele 90 de minute. Dupa acest rastimp raman note intense de cafea, fruct, structura nisipoasa de care tot vorbeam in vinurile acestui producator, taninuri parguite. Invechirea nu pare sa-i fi adus si plusul de calitate, dar s-a descurcat onorabil pana la urma. Nu pare sa se fi nascut intr-un an prea bun.
    Salentein a avut cel mai elegant nas, fin si auster, cu miraje de piele, condiment si fructe negre de padure, gust cu senzatii semi-dulcege, taninuri coapte care isi marcheaza teritoriul, cirese amare, final mediu, condimentat. Nu l-am recunoscut, incurcandu-l cu Soare, ba chiar mi-am notat ca are o barbatie neaosa, dacica, pe placul meu.
    Soare a venit dupa Max in prima runda, fiind dezavantajat din aceasta cauza; a parut light, atat vizual cat si gustativ, dar a impresionat prin notele clare de coacaze, nas de intensitate moderata, facandu-i in ciuda castigatorului cu plusul de eleganta si atingerile de pamant reavan, ciuperci-ferigi, cafea si cutie de tutun. Aspectul tehnic din cauza caruia i s-au taiat cateva puncte a fost lungimea post-gustului.
    Dupa inca un Cabernet Samburesti 2007 (83 pct), un Prahova Valley Special Reserve 2007 din acelasi soi (79 pct) si un Duo by Enira, am plecat acasa multumiti. 8 ore, 5 persoane, 7 sticle, apa si mancare…n-am exagerat. Sau a mai fost un rose Baldik in deschidere? Nu mai stiu.

2 thoughts on “Cabernet la drum de seara

Lasă un răspuns la Berbecutio Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *